RISEN 2025–2026: raportul privind implementarea Statutului elevului la nivel național
RISEN (Raportul privind implementarea Statutului elevului la nivel național) este realizat de Consiliul Național al Elevilor (CNE), cu sprijinul Fundației Naționale pentru Tineret. În ediția 2025–2026 au răspuns 39.007 de elevi și 1.714 de profesori; procentele sunt calculate din respondenți, neponderat.
Cifrele ediției 2025–2026
37,2% dintre elevi au auzit de Statutul elevului
52,7% au observat tratament diferențiat sau discriminare
51,3% spun că ora de consiliere a fost folosită pentru altceva
57,7% nu și-au putut exercita dreptul la apărare
48,2% nu au avut posibilitatea să ofere feedback
53,5% nu știu dacă CȘE funcționează fără îngrădiri
Concluziile Consiliului Național al Elevilor
Cunoașterea drepturilor rămâne o dificultate majoră
Doar 37,2% dintre elevi au auzit de Statut, față de 58% în ediția precedentă. În același timp, 96% dintre cadrele didactice cunosc existența documentului. Informarea trebuie să ajungă direct la elevi și să explice concret cum poate fi exercitat fiecare drept.
Participarea la feedback crește dar accesul rămâne limitat
38,4% dintre elevi au oferit feedback profesorilor, față de 22% anterior, prin gruparea variantelor de participare. Totuși, 48,2% spun că nu li s-a oferit posibilitatea, iar numai 22% confirmă o discuție despre rezultatele feedbackului și măsurile ulterioare.
Consilierea și orientarea au nevoie de timp și vizibilitate
51,3% dintre elevi declară înlocuirea orei de consiliere și orientare cu altă disciplină sau activitate, față de 41% anterior. Accesul gratuit la consiliere este confirmat de 71,3%, însă 24,7% nu știu dacă pot beneficia de acest sprijin.
Siguranța și respectul necesită intervenții consecvente
52,7% dintre elevi au observat tratament diferențiat sau discriminare, față de 40% în seria precedentă. Comportamentul nerespectuos al profesorilor față de elevi este indicat de 38,1%, față de 31% anterior. Aceste răspunsuri justifică verificări și mecanisme accesibile de sprijin și raportare.
Participarea la ore și garanțiile disciplinare rămân vulnerabile
17,8% dintre elevi raportează refuzul accesului la ore, față de 13,6% anterior. Dintre elevii pentru care situația a fost aplicabilă, 57,7% afirmă că nu și-au putut exercita dreptul la apărare și contestație. Pentru unele întrebări despre sancțiuni, schimbarea formatului împiedică o comparație directă cu anul precedent.
Serviciile și transportul nu acoperă toate nevoile declarate
5,6% dintre elevi nu au primit asistență medicală deși aveau nevoie, față de 4% anterior. Dintre navetiști, 29,1% semnalează rute inexistente sau nepotrivite ca orar. Sprijinul integral pentru transport este confirmat de 38,1% din totalul navetiștilor și de 59,4% dintre solicitanți; aceste două baze nu sunt interschimbabile.
Reprezentarea elevilor trebuie să fie mai vizibilă
53,5% dintre elevi nu știu dacă CȘE funcționează fără îngrădiri, iar 56,5% nu știu dacă un elev participă la ședințele consiliului de administrație. Informarea despre reprezentanți și activitatea lor este necesară alături de protejarea autonomiei structurilor.
Ce propune Consiliul Național al Elevilor
Învățare și evaluare
Extinderea standardelor naționale de evaluare și la nivel liceal și formarea profesorilor pentru aplicarea acestora la clasă.
Introducerea în Statutul elevului a unor măsuri explicite pentru depășirea termenului de comunicare a rezultatelor lucrărilor scrise, prin care școala să fie obligată să remedieze situația sesizată.
Stabilirea opționalelor în funcție de interesele exprimate de elevi, cu asigurarea pregătirii profesorilor care le predau. Completarea normelor didactice nu trebuie să determine oferta școlii.
Adoptarea unei metodologii-cadru naționale pentru acordarea feedbackului anonim, care să asigure organizarea acestuia în toate școlile și implicarea consiliilor elevilor în monitorizarea aplicării.
Asigurarea manualelor gratuite înainte de începerea cursurilor, inclusiv pentru clasele care trec la noile programe. Școlile trebuie să ofere gratuit materialele necesare activităților obligatorii și să intervină în cazurile în care elevilor li se impune cumpărarea acestora.
Monitorizarea implementării noilor planuri-cadru prin colectare de date din teren începând cu a doua parte a anului școlar 2026–2027.
Emiterea unor norme metodologice, de către specialiști, pentru ghidarea cadrelor didactice în întocmirea planurilor individualizate de învățare.
Revenirea asupra prevederilor din Legea 141/2025 privind creșterea normei didactice, întrucât acestea au generat o încărcare suplimentară a profesorilor și dificultăți în acoperirea completă a orelor.
Siguranță în mediul educațional
Asigurarea accesului efectiv la consiliere școlară și sprijin specializat. Este necesară creșterea numărului de consilieri școlari și distribuirea acestora în funcție de nevoile comunităților, astfel încât fiecare elev să aibă acces constant la sprijin individual.
Prevenirea discriminării și a radicalizării prin educație și intervenție timpurie. Combaterea discursului extremist presupune dezvoltarea capacității elevilor de a recunoaște manipularea, propaganda și îndemnurile la ură, mai ales în mediul online. Solicităm consolidarea educației media și digitale, abordarea riguroasă a ideologiilor extremiste și a consecințelor lor istorice și desfășurarea constantă a activităților de prevenire a discriminării.
Responsabilizarea platformelor online pentru protejarea minorilor față de conținutul extremist și violent. Solicităm autorităților naționale competente, în colaborare cu instituțiile europene, să urmărească modul în care platformele identifică și gestionează conținutul care promovează ura, glorifică agresorii sau încurajează acte de violență.
Regândirea mecanismului „Butonul roșu” prin introducerea unei căi de raportare în afara școlii, care să permită sesizări anonime și urmărirea intervenției. Evaluarea sesizărilor trebuie realizată de o echipă interinstituțională, cu participarea structurilor de siguranță școlară și a serviciilor de protecție a copilului, pentru ca soluționarea să nu depindă exclusiv de școala în care au fost semnalate faptele.
Implicarea elevilor în stabilirea și evaluarea măsurilor de siguranță școlară. Cerem consultarea periodică a elevilor, inclusiv prin chestionare anonime privind climatul școlar, și implicarea consiliilor elevilor în elaborarea și evaluarea măsurilor de prevenție.
Facilități și sprijin social
Reorientarea activității CNFIP către fundamentarea finanțării în funcție de nevoile elevilor. Consiliul trebuie să propună soluții pentru extinderea accesului la burse și protejarea sprijinului social pe tot parcursul anului. Invocarea impactului bugetar pentru respingerea propunerilor trebuie susținută prin calcule publice și însoțită de alternative. Publicarea documentelor ședințelor și a motivării voturilor este necesară pentru asumarea răspunderii față de deciziile luate.
Sprijinirea elevilor din medii dezavantajate prin politici țintite și sustenabile. Elevii proveniți din comunități vulnerabile se confruntă în continuare cu obstacole majore în accesarea unei educații de calitate, de la costurile legate de transport și rechizite până la lipsa sprijinului educațional adaptat nevoilor lor.
Extinderea și consolidarea Programului Național „Masă Sănătoasă”. Accesul la o masă caldă sau la un pachet alimentar consistent poate influența direct participarea școlară, starea de bine a elevilor și capacitatea acestora de a se concentra la ore.
Îmbunătățirea infrastructurii școlare și accelerarea digitalizării educației. Solicităm asumarea unui plan național de modernizare a școlilor, cu prioritate pentru unitățile din mediul rural și din comunitățile dezavantajate. Prea mulți elevi învață încă în săli supraaglomerate, laboratoare neechipate, spații degradate sau clădiri care nu oferă condiții adecvate pentru un act educațional de calitate.
Regândirea criteriilor de acordare a burselor de merit și reintroducerea burselor olimpice în metodologie. În contextul măsurilor de austeritate, actuala metodologie limitează acordarea burselor de merit la maximum 15% dintre elevii unei clase, generând astfel inechități de la o clasă la alta și împiedicând sprijinirea tuturor elevilor cu rezultate academice remarcabile care au nevoie de aceste forme de susținere.
Reconfigurarea rutelor de transport școlar în funcție de nevoile reale ale elevilor din mediul rural. Solicităm ca rutele de transport ale elevilor navetiști să fie stabilite pornind de la harta reală a comunităților școlare, astfel încât fiecare elev să poată ajunge efectiv la unitatea de învățământ la care este înscris.
Consiliere și orientare vocațională
Formarea profesorilor diriginți pentru desfășurarea orelor de consiliere și orientare și verificarea respectării destinației acestor ore de către conducerea școlii.
Eliberarea programului consilierilor școlari de sarcinile administrative și de organizarea campaniilor, prin redistribuirea acestora la nivelul școlii, astfel încât consilierii să poată aloca mai mult timp întâlnirilor cu elevii și sprijinirii lor constante.
Integrarea învățării socio-emoționale (SEL) în curriculum, formarea profesorilor în domeniu și transformarea SEL într-un element de bază al culturii școlare.
Formarea consilierilor educativi prin organizarea unor consfătuiri la nivelul inspectoratelor școlare județene, astfel încât aceștia să promoveze și să informeze elevii și cadrele didactice cu privire la prevederile Statutului elevului.
Prezența consilierului școlar la cel puțin trei ore de dirigenție pe an, pentru a discuta alături de elevi problemele pe care ei le întâmpină.
Incluziune și desegregare
Aplicarea fermă a legislației anti-segregare și sancționarea unităților care o încalcă sunt esențiale pentru reducerea inechităților din educație. În școlile majoritar rome, calitatea educației este adesea mai slabă, cu așteptări scăzute și oportunități limitate. Sondajele CNCD și IPP arată o intoleranță ridicată față de elevii romi în rândul părinților și profesorilor, iar un raport UNICEF din anul 2025 confirmă că aproape jumătate dintre elevii romi nu primesc sprijin în școală, de trei ori mai mult decât media tuturor elevilor, ceea ce reflectă niveluri alarmante de excludere.
Asigurarea accesibilității infrastructurii școlare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, precum toalete adaptate, rampe, lifturi etc., în toate unitățile de învățământ.
Realizarea Metodologiei-cadru privind acordarea serviciilor educaționale și de asistență beneficiarilor primari cu cerințe educaționale speciale, conform Legii învățământului preuniversitar, prin consultare cu toți factorii implicați.
Drepturi și sancțiuni
Respectarea dreptului elevilor majori de a părăsi incinta școlii, revizuirea regulamentelor interne și sancțiuni pentru școlile care încalcă această prevedere.
Respectarea dreptului elevilor majori de a-și revendica telefonul, în urma confiscării acestuia în timpul orelor de curs. Informarea conducerilor unităților de învățământ cu privire la drepturile elevilor majori din Statutul elevului, urmărirea respectării prevederilor de către inspectoratele școlare și sancționarea abaterilor de la prevederi.
Revizuirea prevederii privind spațiile speciale pentru elevii care deranjează orele de curs, cu accent pe clarificarea scopului educativ, asigurarea unui cadru real de aplicare (spațiu, personal, materiale) și monitorizarea utilizării sale pentru a preveni derapajele.
Dezvoltarea campaniei „Punctul EDU” ca demers comun al MEC și CNE, pentru a explica pe înțelesul elevilor deciziile și oportunitățile care îi privesc, inclusiv drepturile lor. CNE își exprimă disponibilitatea de a contribui la realizarea materialelor și la promovarea lor prin rețeaua de reprezentare, astfel încât campania să ajungă la un număr cât mai mare de elevi.
Examene naționale și concursuri școlare
Publicarea din timp a calendarului olimpiadelor școlare și a regulamentelor specifice. Pentru a asigura predictibilitate și un cadru clar de desfășurare a competițiilor, calendarul etapelor și regulamentele aferente fiecărei discipline trebuie publicate cu suficient timp înainte, astfel încât elevii și profesorii coordonatori să nu fie puși în fața unor informații comunicate tardiv.
Regândirea structurii subiectelor, cu precădere la limba și literatura română în cadrul examenului de Bacalaureat. Examenul maturității nu poate rămâne construit în jurul unor formule previzibile, în care elevii învață comentarii, șabloane și fraze de tranziție pentru opere „care pot pica”.
Continuarea digitalizării examenelor naționale printr-o platformă de acces la lucrările candidaților. Digitalizarea nu trebuie să se oprească la scanarea lucrărilor și corectarea lor online. Este necesară realizarea unei aplicații securizate în care fiecare candidat să își poată vedea propria lucrare după evaluare, cu punctajul defalcat pe itemi și acces pe baza unor date de conectare confidențiale.
Regândirea mizei Evaluării Naționale și a tranziției către liceu. Este firesc să existe criterii clare pentru admiterea la liceu, însă forma actuală a Evaluării Naționale pune o presiune uriașă pe elevi de 14 ani. Două probe scrise ajung să decidă accesul la un liceu, la un profil și, de multe ori, la oportunități educaționale foarte diferite.
Publicarea modelelor de subiecte pentru Bacalaureatul din 2030 încă din acest an școlar. Prima generație care va susține noua formă a Bacalaureatului tocmai ce a început ciclul liceal. Acești elevi nu pot parcurge materia fără să știe ce tip de examen îi așteaptă la finalul celor patru ani.
Implicarea elevilor în procesele decizionale
Revizuirea metodologiei privind constituirea consiliilor de administrație și reintroducerea elevilor din liceele cu profil exclusiv tehnologic în componența acestora, cu drept de vot, prin menționarea participării directorului din cota rezervată cadrelor didactice, fiind astfel păstrat numărul impar de membri.
Sancționarea membrilor consiliilor de administrație pentru neconvocarea elevilor reprezentanți cu statut de observator la ședințe.
Sancționarea cadrelor didactice ce interferează cu procesul electoral din cadrul sesiunilor de alegeri din Consiliul Elevilor și din cadrul consiliilor de administrație.
Ce au semnalat elevii dincolo de întrebări
La ultima întrebare din chestionar, „Ceva ce vrei să ne transmiți, însă nu te-am întrebat?”, 6.794 de elevi și 1.550 de profesori au scris cu propriile cuvinte. Am citit toate răspunsurile care spun ceva concret. În 342 de răspunsuri ale elevilor și 6 ale profesorilor sunt descrise situații grave: hărțuire sexuală, violență fizică din partea adulților, gânduri de suicid, discriminare, sesizări mușamalizate.
Cifrele de mai jos nu măsoară cât de des se întâmplă aceste lucruri. Chestionarul nu a întrebat despre ele, iar elevii le-au spus din proprie inițiativă. Tocmai de aceea contează: fiecare răspuns e o situație pe care cineva a vrut s-o facă cunoscută.
Ce au descris respondenții
Hărțuire și abuz sexual din partea adulților (32): Comentarii și glume sexuale, priviri insistente, atingeri, acuzații de pedofilie, profesori care pun vina pe fete pentru hărțuire sau viol.
Violență fizică din partea adulților (23): Profesori sau diriginți care lovesc, trag de păr, aruncă obiecte sau amenință cu bătaia.
Abuz verbal și psihologic grav din partea adulților (105): Umilire repetată în fața clasei, amenințări cu note, cu bacalaureatul sau cu bursa, jigniri despre aspect și situația familiei, cu efecte ca frica de școală, atacurile de panică sau spitalizarea.
Violență între elevi și lipsa de siguranță (69): Bătăi, agresiuni în toalete, cyberbullying și urmărire după școală, imagini intime difuzate, arme albe și droguri în școală, adulți care nu intervin.
Autovătămare, gânduri de suicid, crize de sănătate mintală (10): Elevi care se taie, au gânduri de sinucidere sau descriu tentative de suicid în jurul lor, fără ca școala să reacționeze.
Discriminare și ură (93): Etnie (mai ales elevi romi), orientare sexuală și identitate de gen, religie, dizabilitate, situație socială. Include și mesajele de ură scrise de unii respondenți în chestionar.
Sesizări ignorate, represalii și încălcarea confidențialității (59): Incidente mușamalizate, elevi pedepsiți sau „răzbunați” prin note după ce au reclamat, psihologi sau profesori care divulgă ce le-au spus elevii, conversații private citite.
Alte încălcări grave ale legii sau ale siguranței (37): Infrastructură periculoasă, ajutor medical refuzat, elevi cu CES fără adaptările la care au dreptul, plăți și meditații impuse, elevi majori închiși în școală, procese-verbale false.
Violență împotriva profesorilor (6): Profesori umiliți, intimidați sau agresați de elevi și de părinți.
Dacă ești într-o astfel de situație
Telefonul Copilului: 116 111, gratuit, oricând.
119: numărul național pentru semnalarea abuzului, neglijării sau violenței asupra unui copil.
112, dacă există un pericol imediat.
Consilierul școlar, un profesor în care ai încredere, consiliul elevilor din școala ta sau consiliul județean al elevilor.